Dezamagirea...

De cele mai multe ori se intampla sa fim dezamgiti de cei pe care ii credeam "prieteni",dar se intampla la fel de ,des sa fim dezamagiti de noi insine ! Asta as putea spune eu este cea mai mare dezamagire ,stiu cum e fiindca am fost si eu dezamagita de mine insumi ,mi-am promis mie ca nu o sa mai fac lucruri care imi faceau atat mie rau cat si celor din jur dar din pacate nu am fost destul de puternica ,am cedat. Acum mi-am revenit si imi este frica sa nu cad din nou in prapastia unde am stat ceva timp,unde toti se agitau sa ma scoata iar eu fara nepasare i-am respins pe toti . Pe langa faptul ca m-am dezamgit pe mine in primul rand,in al doilea rand am dezamagit o sumedenie de persoane printr-e care si parintii ,desi unii mi-au spus ca inca mai au incredere in mine ,stiu prea bine ca acea incredere nu mai este la fel ca si inainte ,si ma doare sa vad ca desi fac totul, ca sa le demonstrez ca m-am schimbat ei ,imi aduc aminte de clipele ingrozitoare in care eu am cazut ,ei au vrut sa ma ajute iar eu i-am refuzat si i-am insultat fara nepasare . Momentan ma simt bine,unii m-au acceptat in continuare altii nu ,dar stiu ca va veni ziua cand vor dori sa imi vorbeasca iar eu am sa-i astept aici ,pe unii din ei am sa-i rog sa stea si sa nu mai plece indiferent de ce se va intampla le voi fi alaturi asa cum nu le-am fost inainte !